De reținut:

Odată cu practicarea Observatorului, principalul beneficiu este relația cu propria persoană.

Se va îmbunătăți pe zi ce trece și asta într-un mod decisiv pentru calitatea vieții tale.

Nu te aștepta la schimbări peste noapte. 

Urmează această rutină și vei afla că prin acest obicei pozitiv îți vei da feedback pentru propriul tău comportament. 

Iar tu ești persoana cea mai în măsură să îți oferi feedback. 

Feedback-ul continuu, pe care ți-l oferi în timp real prin intermediul exercițiului Observatorului, te va conduce negreșit spre comportamentul dorit de tine. Fă o operă de artă din propriul tău comportament!

Eu cred în tine!

Sunt aici să îți arăt cum să o faci.

Și, de asemenea, nu sunt doar eu aici, suntem peste 1000 de oameni care deja facem asta!

Exemplu: Mă respect oare?

Dacă tot ne observăm acum, putem să percepem cum se manifestă dialogul interior. Acest lucru presupune să fim atenți la trei detalii pe care le vom repeta și mai târziu: tonul, intonația, cuvintele adresate.

În funcție de modul în care ne vorbim, putem să ne răspundem la întrebarea de mai sus și fiecare în parte își poate oferi răspunsul real.

Exemplul meu:

Îmi vorbesc cu o tonalitate normală, adică cu căldură.

Am o intonație normală, chiar puțin scăzută și, dacă e să o ridic, o observ imediat și mă opresc.

Folosesc cuvinte frumoase la adresa mea și a celorlalți.

Desigur că nu e mereu așa, dar asta este firesc.

Iar când se întâmplă acest lucru observ, pentru că orice deviere de la ce am scris mai sus reprezintă anormalitate, nicidecum normalitate.

Exemplu: Scenarii de viața

Mai jos este o listă cu situații de viață. 

Trebuie să te imaginezi în ipostaza respectivă, să identifici cum ai reacționa, ce ai gândi și ce emoții ai simți. Astfel, să cauți să descoperi legătura dintre gând și emoție. 

Deconectându-te puțin de la situațiile din propria viață, vei putea observa relația dintre gând și emoție cu mai multă detașare și vei înțelege mai bine mecanismul. 

Poți juca acest joc singur(ă) sau împreună cu copiii. 

EXEMPLE DE SCENARII: 

Copii: 

„negative” 

• s-a îmbolnăvit cățelușul;
• cel mai bun prieten n-a venit la petrecerea de ziua mea; 
• am fost certat(ă) pe nedrept de doamna învățătoare;
• am luat o notă mică la școală;
• excursia dorită s-a amânat;
• colegii mi-au pus o poreclă supărătoare;
• am căzut într-o baltă și copiii din parc au râs de mine;
• nu mi-am făcut temele și am spus că nu am teme de făcut; 
• am aruncat pachețelul la gunoi în loc să-l mănânc; 
• m-am jucat pe telefon pe ascuns după ora de culcare.

 „pozitive” 

• mama a gătit felul de mâncare preferat;
• am mers cu familia în excursie;
• am mâncat o porție mare din înghețata preferată;
• am vizitat grădina zoologică;
• am luat o notă bună la test;
• doamna m-a lăudat pentru răspunsul dat.

Adulți: 

„negative” 

• nu am auzit ceasul dimineață și nu m-am trezit la timp; 
• am nevoie să fac un duș și nu e apă caldă; 
• am petrecut două ore pregătind mâncarea și copiii nu vor să mănânce; 
• mi s-a dus firul la ciorap;
• mi s-a pătat cămașa cu transpirație și am o întâlnire importantă;
• e ambuteiaj și întârzii la serviciu;
• autobuzul este foarte aglomerat și trebuie să te înghesui;
• șeful m-a penalizat pentru că am întârziat;
• sunt sigur(ă) că la serviciu colegii mă bârfesc;
• nu am primit creșterea de salariu pe care o doream;
• am mai multe atribuții la serviciu; 
• copiii aleargă țipând și pe mine mă doare capul;
• mi-am pătat bluza preferată;
• mi-am încălcat promisiunea.

„pozitive” 

• colegii de serviciu sunt foarte amabili;
• șeful mi-a dat liber când am avut nevoie; 
• ajung la serviciu pe jos, în cinci minute;
• copiilor le place cum gătesc;
•  mergem în excursie cu toată familia;
• luăm masa cu părinții de sărbători;
• fac cadouri persoanelor iubite;
• ascult muzica preferată;
• dansez etc.

Exemplu: Jurnalul emoțiilor

Este foarte important să ținem un jurnal în care să ne scriem gândurile și emoțiile observate, pentru că asta ne va ajuta mai târziu – mă refer aici la tiparul emoțional mare pe care noi îl tot repetăm și îl trăim.

În felul acesta vei putea observa evoluția gândurilor și a emoțiilor tale pe o perioadă mai lungă și vei identifica mai ușor tiparele care se repetă. 

Ce ai de făcut:

Simplu: notează-ți ideile seara, notează ce ai observat la inventatorul de gânduri și pune-ți întrebările potrivite: 

Ce emoții ai simțit? 

Ce le-a declanșat? 

Cum te-au influențat? 

Spor la jurnal și, dacă ai copii cu vârsta de peste 10 ani, încurajează-i și pe ei să țină un jurnal.

Provocare: Cine/ce sunt eu?

Așază-te într-un loc comod (cameră, natură, unde-ți place ție) și întreabă-te sincer (nu mecanic): ,,Cine/ce sunt eu?”

Stai cu această întrebare fără a aștepta neapărat un răspuns.

Fă din acest exercițiu un obicei. Pune-ți această întrebare de fiecare dacă când ai un minut liber: în mașină, în trafic, în pauza de la muncă, în duș, pe wc :), oriunde.

Practicând această întrebare cu recurență și cu o curiozitate naturală, aceasta va face minuni în viața ta.

Această întrebare este un miracol în sine, deși pare a rămâne fără răspuns! Renunță la așteptarea de a obține un răspuns imediat.

Indiciu: Răspunsul ești chiar tu! 

Notă: Acestă întrebare – ,,Cine sunt eu?” – stă la baza practicii non-duale, advaita, consacrată între anii 1902-1950 de maestrul hindus, marele Sri Ramana Maharashi.