Ziua 1 – Construim, nu reparăm
De reținut:
Suntem aici să construim comportamentul dorit, nicidecum să îl reparăm.
Ceea ce presupune că nu schimbăm idei, ci rescriem informația.
Exemplu : Gândire rigidă vs Gândirea constructivă
În funcție de poziționarea noastră față de ceea ce presupune informație nouă, suntem sau nu dispuși mai ușor sau mai greu la schimbare.
Este oarecum normal dacă ne-am pierdut în aceleași obiceiuri și cu cât am refuzat în trecut să ne adaptăm la situații noi sau să ne schimbăm, cu atât mai multe este necesar un efort mai mare.
Dar asta nu presupune că e mai greu, ci doar începutul ne provoacă până ne formăm obiceiul de a ne schmba mai mereu.
Adaptarea presupune acceptare, schimbarea presupune acceptare.
Iar acceptarea apare acolo unde ne dăm voie să ne schimbăm, unde ne dăm voie să nu știm, ne dăm voie să fim vulnerabili.
Iar asta reiese din modul în care gândim noi, adică avem o gândire predispusă la schimbare și gândim în termeni constructivi sau avem o gândire rigidă și o să ne fie greu să ne schimbăm, să ne adaptăm.
Urmează să ne observăm gândirea.
Activitate: Tipuri de gândire
Pentru a deveni mai buni observatori este bine să înțelegem și procesul de gândire care însoțește emoțiile.
Dr. Carol Dwek a studiat gândirea umană și a identificat două tipuri de gândire:
- gândirea rigidă
- gândirea orientată înspre creștere
Persoanele cu o gândire rigidă caută validarea propriei valori la cei din jur, pe când persoanele cu o gândire orientată înspre creștere se concentrează pe dezvoltarea abilităților proprii.
Când ai o gândire rigidă este greu să excelezi în viață, deoarece consideri că inteligența și abilitățile sunt înnăscute și nu poți face nimic pentru a le schimba.
Se construiește ideea că nu poți indiferent de ce ai face.
Investești energie în a părea deștept în loc să înveți și să evoluezi.
Când încerci ceva nou și dai greș, după câteva încercări eșuate vei tinde să renunți, considerând că nu e pentru tine, nu ai ceea ce trebuie pentru a reuși, nu ești făcut pentru asta.
Nu ești un dansator sau cântăreț sau patinator înnăscut, nu ai capul unui matematician, nu poți să prinzi o minge.
Nu știi cum învață oamenii și consideri că a depune efort ca să înveți ceva nou este o pierdere de timp. Succesul altora îți alimentează nesiguranța și invidia.
Nu reușești să îți atingi potențialul.
Când gândești și acționezi așa, când te limitezi la a trăi sub potențialul de care ești capabil, asta te face nefericit. Când ai o gândire orientată înspre creștere, crezi că poți să-ți dezvolți orice abilitate prin dedicație și muncă asiduă.
Asta te face dornic să înveți, să îmbrățișezi provocările și să perseverezi atunci când întâlnești obstacole și dificultăți.
Efortul nu te sperie și consideri că este esențial pe calea desăvârșirii personale. Experiențele și succesele altora te inspiră și te motivează. Trăiești experiențe ieșite din comun, relații mai bune și ai o productivitate sporită în domeniul de activitate.
Cum îți determini tipul de gândire?
Citește următoarele afirmații și vezi cu care ești de acord:
- Încerci adesea lucruri noi și te pui în situații inedite pentru a evolua?
- Sau ai tendința să te rezumi la a face ceea ce știi deja?
Dacă te recunoști în primul scenariu, înseamnă că ai o gândire orientată înspre creștere.
Consideri că abilitățile tale pot fi dezvoltate și poți fi bun(ă) la orice îți dorești, atâta timp cât îți faci o strategie, investești pasiune și determinare și depui suficient efort în a obține rezultatele dorite.
Dacă te recunoști în al doilea scenariu, ai o gândire rigidă, consideri că talentele și abilitățile sunt un dat cu care te naști și nu poți face nimic pentru a-ți schimba nivelul de inteligență sau gradul de talent.
Dacă ți-e greu să te hotărăști, citește următoarele afirmații și vezi cu care dintre ele ești de acord (Mindset, Carol Dwek):
- Inteligența ta este mediocră și nu prea ai ce să faci ca să îți modifici IQ-ul.
- Poți învăța lucruri noi, dar nu poți modifica cât ești de inteligent.
- Nu contează ce IQ ai, întotdeauna rămâne loc să îți îmbunătățești nivelul de inteligență.
- Întotdeauna poți modifica în mod substanțial cât ești de inteligent.
Întrebările 1 și 2 reflectă un tip de gândire rigidă.
Întrebările 3 și 4 indică un tip de gândire orientată înspre creștere.
Poți avea și un tip de gândire mixt, dar vei înclina mai mult înspre un tip.
Convingerile sunt legate și de diferitele abilități sau trăsături de personalitate.
Înlocuiește inteligența în întrebările de mai sus cu alte noțiuni (talent, aptitudini antreprenoriale, carismă etc.) și răspunde din nou.
Aceste gânduri ne determină convingerile. Sunt puternice, dar noi putem schimba felul în care gândim.
Cum se formează tipul de gândire?
Înainte de a schimba modul în care gândești este bine să înțelegi cum ți l-ai format pe cel pe care îl ai deja.
Cercetările lui Carol Dweck indică două surse primare: lauda și etichetarea, ambele începând din prima copilărie.
Iar cei care ne-au format sunt părinții și educatorii.
Întregul sistem de învățământ este construit pe modelul laudei aduse abilităților și a etichetării (judecării) copiilor în baza rezultatelor obținute la teste (copii dotați sau inteligenți și copii nedotați sau proști).
Părinții, fără să își dea seama, întăresc aceste etichete sau judecăți de valoare. Copiii cu un mod de gândire rigid se plâng adesea că primesc mesaje din partea părinților prin care sunt judecați și etichetați și se simt ca și cum performanțele lor ar fi măsurate în mod constant.
Cum îți poți schimba modul de a gândi?
Dacă ai identificat un tipar de gândire rigid legat de unul dintre aspectele vieții tale, primul pas în a-l modifica este să afli că acest lucru este posibil. În 1998 a fost descoperită neuroplasticitatea creierului.
Asta înseamnă că învățarea este posibilă pe tot parcursul vieții (nu doar în copilărie). Creierul generează noi neuroni, iar legăturile neuronale se modifică odată cu experiențele noastre.
Talentul nu este ceva cu care doar te naști. A avea talent înseamnă a avea un set de abilități, iar acestea pot fi cultivate prin practică deliberată.
Desigur, nu este ușor să îți schimbi modul de a gândi și convingerile limitative pe care ți le-ai construit de-a lungul vieții.
Chiar și când vei crede că ți-ai schimbat modul de gândire, anumite convingeri adânc înrădăcinate vor mai ieși la suprafață, cauzându-ți blocaje.
Convingerile limitative și frica
O gândire rigidă este determinată de frică.
În interiorul fiecăruia dintre noi există două forțe de semn contrar.
Una ne atrage înspre zona de siguranță, iar cealaltă ne împinge înspre creștere.
Maslow a explicat că, atunci când plăcerea de-a învăța și evolua este mai mare decât grija pentru siguranță, ne este ușor să alegem creșterea.
Dar atunci când grija pentru securitate este mai mare decât bucuria evoluției, stagnăm. Psihologii numesc această stare frică nevrotică.
În mod normal, atunci când simțim frica, se declanșează în creier semnalul pentru reacția luptă, îngheață sau fugi, care semnalează un pericol pe care trebuie să-l evităm sau să îl eliminăm.
Cu alte cuvinte, frica sănătoasă declanșează o acțiune.
În cazul fricii nevrotice, semnalul luptă sau fugi se activează, dar fără să trecem la acțiune. Iar asta ne determină tiparul de gândire rigid.
Cum poți folosi frica pentru a-ți schimba modul de a gândi?
O persoană cu un mod de gândire rigid este mai preocupată să pară inteligentă decât să continue să învețe.
Când vrei să pari deștept, îți este teamă să nu pari mai puțin deștept să spun așa.
Asta s-ar putea să se datoreze unor experiențe de respingere sau ridiculizare din copilărie, pe care le-ai păstrat în memorie la un nivel inconștient.
Spor la conștientizări.
Provocare: Observă-ți gândurile conștiente și inconștiente
Observarea tuturor gândurilor pare imposibilă în acest moment, așa că va trebui să ne formăm în practică din a le observa.
Ce avem de făcut:
Să ne uităm la gânduri și să conștientizăm care dintre acestea sunt conștiente, adică cele dorite și construite voit de noi înșine și care sunt inconștiente, adică apar fără ca noi să le generăm.
Vă rog să faceți asta pe parcursul zilei de azi și să încercați să țineți cont câte sunt conștiente și câte inconștiente.