Ziua 4 – Tipare emoționale: nesiguranța

De reținut:

Tiparul emoțional cel mai des întâlnit aș spune.

Acesta a apărut datorită modului în care noi percepem satisfacerea nevoilor în copilărie.

Copilul nu conștientiza că era vorba de frică pentru că era percepută ca o stare de normalitate și cel mai adesea copilul nu vorbea despre această frică.

Semnele unui copil ce trăiește în nesiguranță erau, doar că părintele nu știa să le vadă.

Un astfel de copil caută prezența siguranței mai tot timpul, fie că e vorba de mama lui, de tatăl sau de bunica, caută să îi știe prin preajmă.

Nu vrea să încerce chestii noi și nu se provoacă la activități îndrăznețe.

Expresivitatea este una pronunțată cu ochii mari și clari, ca și când surpriza este deja pe fața copilului. 

Acest tipar emoțional îl preluăm din mai multe „surse” să spunem așa.

Prima cauză se datorează fricii ce o trăiește mama noastră și o preluăm direct de la ea ca o stare normală de zi cu zi și este cea mai întâlnită cauză.

Menționez că și mama percepe frica ca normalitate.

A doua cauză cea mai des întâlnită este frica de a pierde iubirea mamei.

În situația asta copilul se agață de mama ce îl respinge inconștient pentru că are o relație nepotrivită cu propria persoană respingându-se pe ea însăși.

A treia cauză este dată de o situație tensionată prezentă în familie: o mamă ce dispare din când în când, un tată agresiv, un om bolnav mai mereu în preajmă, șamd.

Tensiunea se naște din abuzul emoțional prezent aproape zilnic în viața copilului.

Menționez că în aceste situații este foarte probabil ca mama și tatăl să aibă și ei un astfel de tipar emoțional și cauza abuzului să fie tocmai abuzul la care au fost supuși ei în copilărie.

Și încă un detaliu esențial, intenistatea emoțiilor trăite face ca acest tipar emoțional să „surclaseze” alte tipare emoționale.

Pur și simplu frica este mai intensă ca alte emoții precum mulțumirea și în subconștient se construiește o „atracție” mai mare spre aceat tipar.

Exemplu: Starea de incertitudine, de agitație, de stres

Efectul tiparului emoțional cu nesiguranța ca emoție de acasă generează o stare de incertitudine mai mereu prezentă.

Incertitudinea, nesiguranța, construiesc apoi tiparul emoțional generând agitație, stres, frustrare și alte emoții asemănătoare, ca mai apoi să apară emoțiile cu intensitate mare.

Vedem adesea graba în societate și o arătăm cu degetul adesea, dar nu reușim să o vedem la noi, în schimb ne grăbim inconștienți prinși de acest val.

Dacă ne uităm la motivul real, nu cel expus de minte, vom observa că o frică ne determină să acționăm așa.

Întrebarea: de ce fac ceea ce fac?, ar trebui să treacă de bariera sistemului de apărare și să îți arate frica din spate.

Dacă nu trece și găsești o motivație de suprafată, foarte probabil ca onestitatea să nu fie prezentă.

Exercițiu: Tipar emoțional – primele două emoții

Continuăm seria exercițiilor de „prindere” a tiparului emoțional.

De data asta ne concentrăm pe primele două emoții ce sunt mai mereu prezente.

Se dă următorul tabel ca material de lucru:

Emoții declanșatoare vinovăția, disprețul, resentiment, regret, ușurare, rușine, jenă, aversiune, detestare, repulsie, remușcare, apatie, milă, invidie, umilință, adorație, satisfacție, plăcere, iubire
Emoția de acasă nemulțumirea, agitația, mirare, îmbufnare, preocupare, mulțumire, încredere, amabilitate, încântare, îngrijorarea, amuzamentul, recunoștință, nesiguranță, nedreptate,
Stări anxietatea, supărarea, acceptare, prietenie, melancolie, consternare, binecuvântare, neînțelegere, irascibilitate, teamă, mândrie, spaimă, deprimare, iritare, frustrare, ignoranță
Emoții intense furia, fericirea, șocul, mâhnire, nervozitate, exasperare, indignare, disperare, aroganță, ostiltate, ură, groază, panică, extaz, înverșunare, tristețe

 

Ce avem de făcut:

  1. Să observi azi și mâine care sunt acele două emoții ce sunt mai mereu în echipă din secțiunea – emoția de acasă. Nu uita că gândurile cel mai des avute îți arată emoțiile simțite.
  2. Să observi care este emoția cel mai des simțită din secțiunea: emoții declanșatoare. Tot „după gânduri” să te uiți!
  3. Să observi primele două emoții cel mai adesea simțite din secțiunea stări.

De data aceasta gândurile sunt un efect al gândurilor de la punctul doi, așa că te rog să observi și legătura dintre gânduri. 

Notă*: tabelul de mai sus este unul reprezentativ, dar se poate să mai existe emoții trăite de voi și să nu fie prezente în acest tabel.

Provocare: Observă nesiguranța

Te provoc să observi nesiguranța ori de câte ori apare.

Semne clare că este prezentă: graba, atenția pe problemă în detrimentul soluției, scuzele prezente mai mereu, negocierea arhiprezentă, șamd.

Doar observă prezența ei, atât.

Așa că te provoc să nu interpretezi absolut deloc prezența ei.