Ziua 5 – Relația cu frica

O înșiruire de evenimente ne-a adus, pe mine și pe tine, în acest punct al vieții noastre.
Simpla conștientizare a momentului prezent și a modului în care propria noastră viață ne-a adus în acest punct, în care noi putem înțelege viața exact așa cum este ea, ne confirmă intuitiv că totul este perfect exact așa cum este. Și că fiecare pas din existența noastră ne-a dus spre această alegere simplă de a ne interpreta viața, care a fost tot timpul la îndemână, doar că pănă acum nu am avut toate elementele necesare pentru a face această alegere. Însă acum avem toate elementele, putem vedea întregul tablou și putem alege să ne interpretăm viața, iar de această interpretare depinde modul în care ne vom trăi propria viață.
Aceasta presupune să fim prezență în tot ceea ce facem și să analizăm ce ne determină aceste alegeri.
Să alegem viața și partea frumoasă a ei, partea constructivă, partea pozitivă din tot ceea ce se întâmplă și să vedem magia vieții în toate cele. Aceasta presupune, însă, să ne alegem pe noi înșine.
Atunci când ne acceptăm pe noi înșine, facem această alegere la fiecare pas și ne vine ca o opțiune naturală.
Experiment:
Ia două pahare de sticlă și umple-le cu apă.
În primul pahar nu pune nimic, în cel de-al doilea pahar, te rog să pui un pliculeț de ceai negru sau o linguriță de boia de ardei.
Așteaptă până apa se colorează, apoi interpretează viața în felul următor:
Ne naștem puri și curați, exact ca apa din primul pahar, apoi învățăm să trăim într-un mod care nu ne ajută . Astfel, culoarea pe care o vei regăsi în al doilea pahar reprezintă totalitatea experiențelor de viață anterioare, în care credințele, convingerile, condiționările, fricile și blocajele noastre ne-au determinat să interpretăm viața inoportun.
Ei, acum te rog să faci ca apa să fie pură și în al doilea pahar, exact ca în primul, însă fără să golești paharul, ci doar prin a adăuga apă curată deasupra. Observă de câtă apă este nevoie pentru a face ca apa să fie pură ca în primul pahar.
–
Provocare de mai sus ne arată foarte clar cum s-a construit viața noastră și ce eforturi avem de făcut acum pentru a redeveni puri și inocenți ca în copilărie.
Ce avem de făcut:
Ori de câte ori ne observăm programele comportamentale să ne amitim ce suntem noi – paharul cu apa curată.
Iar programele comportamentale le observăm atunci când se construiesc în modul în care construim frazele exprimate atât în dialogul cu ceilalți, cât și în dialogul interior cu noi înșine.
Convingere: Eu știu că doar așa se face…
Condiționare: Eu pot doar dacă… Eu pot doar așa…
Scuză: Sunt de acord cu tine, dar…
Credință: Eu cred…
Blocaj mental și emoțional: …nu pot să fac și cu asta basta.
Frică: Trebuie să facem…
Etichete:
Ești prost/tâmpit/idiot/vinovat/incapabil/șamd.
Ești proastă/idioată/frustrată/incapabilă/șamd
Înjurăturile sunt și ele înterzise fără nicio negocere!
Pasul 1:
Te rog să faci o listă cu aceste cuvinte și să le observi atunci când îți vorbești ție sau când comunici cu ceilalți.
Pasul 2:
În momentul observării, încearcă să le înlocuiești sau să le anulezi cu totul.
Pasul 3:
Continuă exercițul și în comunicarea cu partenera ta/partenerul tău în viața de zi cu zi.
Pasul 4:
Observă ce se schmbă în fiecare săptămână când scoți astfel de cuvinte din fondul tău lexical și fă o paralelă cu experimentul nostru de mai sus.
Vei avea nevoie de timp, dar respectul, căldura și blândețea vor deveni naturale în exprimarea comportamenului tău.
Exact ca în experimentul făcut mai sus.
Recomand ca experiementul să fie făcut mai ales de kinestezici, senzitivi și vizuali pentru ca informația să fie direct experimentată prin metafora celor două pahare.
5.5 Relația cu frica
- prima reacție a corpului nostru atunci când simțim frică este să fugim de ea, să ne ascundem de ea;
- în schimb, dacă alegem să stăm în frică, putem descoperi părți ale fricii care să ne ajute;
- când alegem să stăm în frică, observăm ceva ce avem de rezolvat la propria persoană;
- frica arată direcția, calea spre a depăși obstacolele din modul în care interpretăm viața;
- frica este modul de exprimarea prin care ego-ul ne ține în viață;
- prin intermediul fricii putem să observăm ego-ul și la un moment dat să îl transcendem, împlinindu-ne;
- frica delimitează și evidențiază care este diferența dintre ego și iubire;
- atunci când știm cum să jonglăm cu frica, știm cum să fim iubire.
5.5.1 Mituri
1. Trebuie să scapi de frică, frica dispare
- frica nu dispare;
- frica dispare în momentul în care conștientizăm că este o iluzie;
- frica îmbracă alte și alte forme și tot reapare, dar în momentul în care învățăm cum să stăm în ea, observând-o și lăsând-o să fie, în acel moment învățăm să jonglăm cu ea;
- reprimarea, suprimarea sau neacceptarea fricii nu ne dă voie să vedem ”cadoul” pe care ni-l oferă frica și anume acela de a ne arăta pe ce butoane ”apasă” ego-ul, cum funcționează ego-ul și de ce ego-ul ne îndepărtează de frică, pentru a nu ajunge la împlinire;
- pentru ego, orice ieșire din zona de confort înseamnă pericol, căci cu sute de ani în urmă, el avea sarcina de a ne ține în viață;
- Ego-ul obișnuiește să se suprapună Sinelui și încearcă să ne ducă într-o zonă sigură, păcălindu-ne.
Soluția: să învățăm să jonglăm cu frica și să nu mai fugim de ea.
2. Frica este ireală
- frica se manifestă în corpul nostru emoțional;
- dacă ne adresăm întrebarea „Cui îi este frică?” vom vedea că este doar o altă proiecție a ego-ului, transmisă prin intermediul gândurilor;
- există frici care ne sunt folositoare, atunci când ceva real și periculos se află în apropierea noastră;
- dar de cele mai multe ori, fricile sunt iluzorii, precum frica de expunere, frica de a te filma și a te expune public, frica de a nu fi judecat;
- când nu mai fugim de frică și vedem că este ireală, ieșim din iluzie, din povestea minții;
- astfel, îi luăm minții, ego-ului, principalul instrument de a ne ține în iluzie, în zone limitative și așa vor dispărea condiționările;
- astfel învățăm să ne stimulăm curajul;
- frica ne poziționează în plin proces de învățare, ne ajută să fim autodidacți și să lucrăm în mod direct cu lumea noastră interioară, cu blocajele și limitările de exprimare;
- poate să apară frica care duce până la atac de panică sau stare de anxietate, iar aceste emoții apar și se manifestă atunci când persoana respectivă își crede mintea;
- noi nu suntem totuna cu frica; noi suntem căldură, iubire;
- frica este lipsa iubirii;
- iubirea este AICI și ACUM, adică în prezent;
- frica este în trecut sau în viitor;
- când ne aflăm în starea de iubire, observăm că frica nu are cum să intervină.