Ziua 3 – Să redevenim copii
Ce înseamnă să fii înțelept, dar să fii înțelept într-o relație?
Deși poate ești o ființă care acționează cu înțelepciune în ariile vieții sale, atunci când vine vorba de relații … s-a dus pe apa sâmbetei înțelepciunea!
Este normal, cu toții am experimentat acest lucru.
De ce se întâmplă acest lucru?
De ce se întâmplă „să nu stăm în inimă” tocmai atunci când se presupune că suntem în „locul” cel mai prielnic să iubim?
Ei bine, culmea ironiei este că facem în așa fel încât tocmai relațiile romantice să fie lipsite de iubire.
Transformăm relația într-un teren de luptă, din care ne e greu să ieșim învingători. Pentru a ieși „învingători”, ar trebui ca celălalt să „piardă”. Și atunci unde mai e iubirea? Observi unde e ipocrizia orgoliului uman?
Deși poate până acum ți-ai format o practică din a sta în prezent, a sta în inimă și a te conecta cu tine, astăzi vom introduce aceste obiceiuri benefice în cadrul relației.
Cum? Printr-o metodă care poate părea mai atipică în primă fază.
Îl vei lăsa pe Dumnezeu, Universul, această inteligență supremă să pătrundă în relația ta!
Tu ai încercat să-ți faci relațiile așa cum dorești tu, nu? Ei bine, ai văzut că nu prea a funcționat.
De aceea, este bine să facem tot ce ne stă în putință și apoi să lăsăm jocul divin să ne arate direcția și calea.
Pasul 1: Fă o listă din suflet, fără să te gândești prea mult! Exercițiul de astăzi poate părea mai atipic. Fă o listă cu toate ariile relaționare pe care nu știi să le gestionezi și pentru care ai dori o îndrumare sau chiar o rezolvare de la sine, miraculoasă.
Iată câteva exemple:
Ar fi bine să nu mai generez conflict în cadrul relației, dar de fiecare dată când mă implic în rezolvarea acestei probleme, fac mai rău. De aceea în cer ajutorul Universului, lui Dumnezeu să-mi arate calea, în timp ce „eu” mă dau la o parte.
Mi-aș dori să nu mai simt că partenerul/partenera este ce mai rea persoană de pe pământ, că este inamicul/inamica mea. Oricât m-aș autoeduca, nu reușeșc acest lucru.
Și aceasta este tot o formă de renunțare, de acceptare a vieții, apropo de exercițiul zilei de ieri.
Dacă ieri ai învățat să-i lași pe ceilalți să facă greșeli și să aibă defecte, astăzi îl vei lăsa pe Dumnezeu să aibă grijă de propria relație sau de viitoarea relație, cerându-i ajutorul, exact acolo unde crezi că ai nevoie sau acolo unde nici măcar nu știi că ai nevoie.
P.S: Una din cauzele cele mai clare a unei relații disfuncționale este că atunci când intrăm în aceasta, credem că dobândim „raiul” și uităm de noi, de propria practică interioară, de iubire, de Univers, de Dumnezeu. Practic îl transformăm pe celălalt în sursa fericirii noastre. Da, ai mai auzit acest lucru, dar cred că cu toții ar trebui să-l auzim și mai des.
Pasul 2: Curăță-te rugându-te! Citește aceste cuvinte de câte ori este nevoie, însușindu-ți-le în totalitate!
„Doamne, tu ești inteligența supremă, care dai viață tuturor ființelor,
Tu ai creat relațiile, iar „eu” cu siguranță nu am înțeles rolul relațiilor până acum.
Undeva greșesc, din moment ce relația este de fapt o manifestare a iubirii în Univers, iar „eu” nu experimentez asta.
Ajută-mă să te văd peste tot, inclusiv în partenerul meu/partenera mea.
Iubirea include, nu exclude, așadar ajută-mă să iubesc ca tine!
M-am săturat să iubesc ca ,,mine”. E clar că nu funcționează! Ajută-mă să iubesc ca tine!
Ajută-mă să iubesc fără excepție!
Ajută-mă să mă dau din calea iubirii, să nu o mai blochez.
Ajută-mă să uit de mine, în schimbul iubirii.
Ajută-mă să nu cunosc altceva decât iubire!
Ajută-mă ca această dorință să ardă aprig în inima mea!”
După ce ai citit și ți-ai însușit aceste cuvinte, ține-le cu tine și revin-o asupra lor.
Acum, vine partea a doua a exercițiilor, partea frumoasă.
În care Dumnezeu va vorbi prin colegii tăi din program.
Pasul 3: Creativitate, provocare, expunere și iubire!
Alege din lista făcută inițial, cea mai arzătoare schimbare relaționară pe care ți-o dorești. Poți scrie și câteva detalii și o întrebare clară prin care spui că îți dorești rezolvarea ei! Este foarte important să formulezi o întrebare specifică. Nu te întinde prea mult, totul să fie formulat în maxim 5 propoziții. Nu te plânge, nu învinovăți, referă-te doar la propria persoană și cere o rezolvare clară!
Apoi completează acest text în cadrul acestei scrisori, pe care o vei publica mai apoi pe grupul de facebook.
Dragi colegi de program, nu degeaba ne-am întâlnit cu toții aici.
Citiți vă rog expunerea mea și dacă sunteți nedumeriți, citiți vă rog și indicațiile de după „————”
Aici completează textul tău, punându-l între ghilimele:
–––––––––––––––––––––––––––––––––
Astăzi vă scriu pentru că vă cer ajutorul, indiferent de punctul în care ați ajuns la acest program.
Pentru că, deși nu ne cunoaștem foarte bine, vă tratez drept frații, confidenții mei, astăzi nu mai vreau să am niciun secret față de voi. Căci iubirea nu are secrete.
Astăzi, subsemnatul/subsemnata, va spus aria în care și-ar dori să nu fie așa cum e în cadrul relației, iar voi îmi veți răspunde, dar nu oricum.
Gândiți-vă că voi sunteți mesagerii lui Dumnezeu și îmi răspundeți nu în funcție de ce cred eu sau voi, ci în funcție de ceea ce mi-ar spune El. Ajutați-mă și lăsați să curgă prin voi acest răspuns. La fel voi face și eu, atunci când va veni momentul să-mi cereți voi asta!
Răspunsul nu trebuie să fie lung, forțat și nu este obligatoriu. Fă-o dacă simți să oferi iubire și susținere! Eu sunt aici să o primesc!
Mulțumesc,
P.S: Atunci când faci postarea, adaugă și o poză reprezentativă (cu tine, cu un citat, cu un simbol la care ții, cu masa ta de lucru, cu o poză cu iubitul tău/ta – dacă e cazul, cu o grafică făcută în https://www.canva.com). Practic alegere orice, exprimă-ți creativitatea și lasă-i pe ceilalți să te cunoască! Bucură-i prin prezența ta!
7.3. Să redevenim copii
- pentru mine personal, copiii sunt niște profesori și din profesori, copiii mi-au devenit mentori, în special fiul meu Alex;
- copiii reprezintă puritatea, iubirea, manifestarea sinelui;
- copiii se manifestă natural și se bucură de viață necondiționat;
- astfel am realizat că este nevoie să dau mai departe aceste învățături;
- copilăria este manifestarea sinelui;
- în copilărie nu există programe, un tipar emoțional care să nu ne lase să ne manifestăm.
7.3.1 Procesul transformării în relație
- un copil se joacă mereu:
- învățând să ne jucăm în relație, fără a mai lua totul în serios, ajungem să ne bucurăm de relație, să ne distrăm;
- un copil visează cu ochii deschiși mereu și oferă trăiri emoționale;
- trăirea emoțională este baza unui tipar emoțional și astfel aflăm cauza modului în care se „așează” comportamentul nostru;
- când copiii stau și visează și se joacă cu emoțiile, de fapt creează orice stare emoțională pe care și-o doresc;
- acest lucru înseamnă că noi suntem la cârma modului în care ne construim comportamentul, adică tiparul emoțional, trăirea emoțională;
- visarea cu ochii deschiși, trăirea muzicală, se comportă exact la fel;
- astfel învățăm cum să ne jucăm cu propriile emoții și să ne oferim emoții care să ne ajute;
- copilăria presupune învățare continuă:
- este important să știm că nu știm nimic și că asta este o normalitate;
- nu deținem adevărul, nu doar unul din noi are dreptate, nimeni nu este superior sau inferior;
- este important să ne poziționăm în plin proces de învățare;
- copilăria înseamnă curiozitate;
- curiozitatea, în relație, ne ajută la descoperirea partenerului/partenerei;
- când ne uităm cu atenție la partener/parteneră, la corpul său fizic, mental, emoțional, spiritual, realizăm că nu avem nevoie de diversitate;
- este important să ne păstrăm această curiozitate a descoperirii și simplitatea în care noi suntem conectați unul cu celălalt;
- copilăria înseamnă simplitate;
- copiii vor doar să se bucure, să se distreze, să se joace și să se bucure de viață fără a ține cont de modul în care sunt îmbrăcați;
- simplitatea, în relație, ne dă doza de entuziasm, de bucurie, de recunoștință, de smerenie;
- copilăria înseamnă puritate:
- copii sunt puri exact așa cum sunt;
- în relație, puritate înseamnă deschidere, vulnerabilitate, ca partenerii să se sprijine, să se ajute, să se implice, să fie echipă;
- copilăria reprezintă și perseverență:
- copiii își mențin perseverența până ce reușesc în ceea ce și-au propus;
- în relație, dezvoltăm motivația intrinsecă a relație, încercând până ne iese, să construim relația pe care ne-o dorim – dând totul în relație, fiind constructivi;
- copilăria presupune credința în oameni:
- copiii cred în oameni, pentru că ei sunt bunătate, sunt blândețe, sunt iubire;
- copiii văd în oameni ceea ce sunt ei;
- în relație, credința este o super-calitate, un super-atribut, este iubirea care se exprimă în mod direct;
- copilăria reprezintă bucurie;
- copilăria presupune un subconștient fără programe:
- un copil nu judecă, nu interpretează, nu etichetează, nu își asumă nici un rol;
- în relație, luând această neasumare a vreunui rol, ieșim din povestea clasică de a judeca, eticheta, interpreta de a condiționa;
- copilăria presupune conectare:
- copiii se conectează cu ușurință, citesc foarte bine limbajul nonverbal, știu când să meargă sau când să nu meargă către cineva;
- conectarea în relație este esența relației;
- copilăria presupune prezent:
- copiii stau tot timpul în prezent;
- acest prezent, în relație, presupune să celebrăm viața și este exercițiul principal prin care cu toții va trebui să trecem dacă ne dorim să ne bucurăm cu adevărat de această viață.
