Ziua 2 – Cum funcționează un tipar emoțional

De reținut:

În exercițiul de ieri ți-am oferit într-o formă rațională etapele prin care trecem atunci când tiparul emoțional apare.

Este important să observăm emoția de acasă, cea din care tiparul pleacă, se formează.

Apoi, avem emoțiile ce construiesc mediul propice pentru ca tiparul să se desfășoare.

Aceste emoții se formează în stări și sunt mai tot timpul la vedere.

Sunt acele stări ce ne semnalează că ceva se va întâmpla în scurtă vreme.

De fiecare dată simți că parcă te așteptai ca asta se întâmplă și la momentul potrivit emoțiile intense pot să se manifeste pentru că ceva acolo, știa că asta va urma.

Simțeai!

Apoi sunt emoțiile intense, cele ce eliberează corpul emoțional de tensiune strânsă și justifică ceea ce „știam” noi că va urma să se întâmple.

Acest „știam eu” reprezintă și recompensa tiparului emoțional pentru că atunci când știm, ne lăudăm singuri și primim o doză de dopamină.

Aseămănător cu acel bravo pe care îl primeam când eram copii, tot o formă de validare.

Și ultimele emoții trăite sunt efectul emoțiilor intense, un regret că am izbucnit sau suntem dezamăgiți că iritarea, furia sau chiar ura nu ne-a dat voie să fim blânzi, calmi și echilibrați.

Astfel că trăim vinovăție, rușine, regret, milă, melancolie, jenă, remușcare, neputință, resentiment, exasperare, disperare, ură, dezamăgire, recunoștință, împlinire, speranță,  șamd.

Emoții ce ne întorc în emoția de acasă, ce ne ajută să ne stabilizăm mai bine în emoția de acasă și în tiparul emoțional.

Exemplu: O secțiune din comportamentul nostru

Probabil ceea ce a dat sens legii atracției în acest Univers magic, doar că este o lege neînțeleasă pe deplin.

Emoțiile sunt cele ce se cer a fi trăite, cele ce construiesc dependența și ne determină cu atât de mare disperare să revenim asupra lor.

Orice dependență există în această lume datorită recompensei emoționale și tot emoțiile sunt cele ce ne determină să ne întoarcem la emoțiile trăite cel mai adesea.

O buclă la vedere ce se tot repetă dacă învățăm să ne uităm la emoții.

Sau o buclă ascunsă în tot felul de concepte construite de o minte prea complicată.

Orice buclă din comportamentul nostru reprezintă o secțiune ce se aseamănă cu bucla mare a comportamentului.

Comportamentul este o ștință exactă cu toate că nu pare și unitatea de măsură este emoția.

Așa că orice secțiune comportamentală ai observa, ea te va duce la deslușirea întregului comportament.

PS Ceva atât de simplu pus la îndemâna noastră de Univers!

Exercițiu/Activitate: Să ne amintim trăirea

Exercițiul de azi are legătură cu video din această zi, așa că după ce l-ai vizionat, să faci cele trei cerințe de mai jos.

Ce avem de făcut:

  1. Rescrie emoțiile expuse în video și așează-le în cele patru secțiuni: emoții declanșatoare, emoția de acasă, stări, emoții intense.
  2. Rescrie emoțiile dintr-un tipar emoțional trăit în tine în același format ca la punctul 1.
  3. Rescrie alte emoții ce crezi tu că ar forma un tipar emoțional și te rog să le așezi în aceiași formă.

Provocare: Închide bucla

Te provoc să îți îndrepți atenția pe emoțiile declanșatoare azi.

Indiferent care sunt acestea, observă și scrie cel puțin una în jurnalul emoțiilor.

Apoi, pune-ți următoarele întrebări:

  • Ce m-aș face dacă nu aș mai simți această emoție declanșatoare?
  • Oare am nevoie de această emoție?
  • Oare nu este un obicei emoțional?
  • Ce situații de viață mă face să trăiesc din nou și din nou această emoție?
  • Ce presupune libertatea?