Ziua 4 – Anularea unui tipar emoțional


TEORIE – pentru părinți


De reținut – Anularea unui tipar emoțional

  • Sunt 2 moduri prin care putem anula un tipar emoțional
  1. Rescrierea programelor comportamentale 
  2. Observarea emoțiilor declanșatoare ale trăirilor emoționale, adică partea conștientă1. Presupune setarea intențiilor conștiente

Iar odată ce o vom seta, aceasta va anula celelalte intenții inconștiente

2. Emoțiile nedorite, nepotrivite, nedorite pe care noi le simțim și care ne declanșează practic trăirea emoțională

  • Intențiile de intensitate joasă de la care încep aceste trăiri emoționale sunt:
    • Nemulțumirea,
    • Îngrijorarea,
    • Nerăbdarea,
    • Frustrarea,
    • Indignarea

Iar acestea declanșează la rândul lor alte emoții care sunt mult mai intense:

    • Supărarea,
    • Teama,
    • Iritarea,
    • Aroganța
  • Simplul fapt că le observăm, în mod normal ar trebui să dispară
  • Dar dacă nu se întâmplă, este necesar să chestionăm emoția sau gândul care vine:

„De ce simt asta? De ce este acolo această emoție? Din ce frică se trage? Este reală? Este o proiecție?”

  • În momentul în care chestionezi tensiunea, intensitatea emoțiilor, acestea dispar 
  • Păstrând atenția pe emoțiile respective, le vom face să dispară

Video copii


Activitate – Să observăm trenul emoțiilor

Ori de câte ori reușim să observăm acest tren emoțional avem oportunitatea de a trăi sau a ieși din emoții.

Este ca atunci când conștientizarea unei situații interioare corespunde și cu rezolvarea acestei situații.

Emoțiile construiesc o trăire,m adică un tren al emoțiilor de cele mai multe ori de la emoții comune ce le trăim adesea, iar uneori nu suntem conștienți de aceste emoții.

Uite o listă scurtă cu emoții ce declanșează cel mai adesea un tren emoțional: 

Nemulțumire, îngrijorare, nesiguranță, nerăbdare, vinovăție, rușine, regret, nedreptate, frustrare, ignorare, mândrie, infatuare, competitivitate, comparație, invidie, iritare, supărare, șamd.

Provocări:

  1. Observă ori de câte ori simțim una dintre emoțiile de mai sus urmată de o alta ce este puțin mai intensă ca prima.

Exemple: 

nerăbdare – competitivitate – invidie

vinovăție – rușine – îngrijorare – nemulțumire

Scrie trei astfel de exemple.

2. Amintiți-vă fiecare câte o situație în care să fi simțit un tren al emoțiilor și înșiruiți cel puțin trei emoții.

3. Spune-mi trei emoții premergătoare furiei.

4. Spune-mi trei emoții premergătoare fericirii.

Povestea – Cascada

Scânteiuță era la școală. Era pauza cea mare. Își măncase sandvișul și acum se dusese la gropa cu nisip din grădina școlii să arunce firimiturile. În câteva zile magia vieții avea să le transforme în niște ciuperci de toată frumusețea. După pauză urma ora de română. Profesorul îi anunțase că va urma să le dea o testare. Fiind una din materiile lui preferate  aștepta cu bucurie această oră. Acum însă se relaxa.

–         Scânteiuță cum reușești să faci asta? Zise Mihai, colegul lui care era și el aici, dar care stătea cu cartea în mână, pe banca de alături. Era plin de sudoare și de-a dreptul înghețat de panică.

–         Ce anume?Să cresc ciuperci? Nu eu fac asta. Magia vine de la natură. Zise Scânteiuță privind cu uimire o ciupercă proaspăt culeasă.

–         Dă-le încolo de ciuperci! Cum reușești să fii atât de calm și relaxat acum când mai avem puțin și vom da testul? Eu abia pot să mai respir cu gândul acolo.

–         Păi vezi, mută-ți gândul de acolo! Dar dacă tot ești acolo. Hai să vedem ce face gândul cu tine. Ce emoție aduce cu el?

–         Acum sunt pur și simplu panicat! Și simt că nu mai pot. Îmi vine să o iau la fugă! Dar dacă fug primesc o absență și testul tot va trebui să-l dau.

–         Dar de ce îți este frică Mihai?

–         De notă. Dacă iau notă mică voi fi pierdut, iar tata cu siguranță va fi dezamăgit. Tata este scriitor. Ar fi o rușine ca eu să nu iau o notă onorabilă la test. Nu crezi?

–         Despre asta vom discuta mai târziu. Acum aș vrea să te fac să înțelegi ce se întâmplă cu tine și să îți arăt cum poți schimba lucrul acesta. Bănuiesc că este vorba despre un tipar emoțional bazat pe teamă. Mai precis frica de a nu fi îndeajuns de bun.

–         Românește știi să vorbești? Nu prea înțeleg.

–         Înainte de panică ce ai simțit?

–         Am fost foarte nervos. De aceea am venit aici. Și îmi era tare frică. Cum pot alții și eu nu? Tu, de exemplu! Te invidiez!Trebuie măcar să reușesc să fiu printre cei mai buni. De azi dimineață nu îmi doresc decât să se termine o dată. Nu mai am răbdare.

–         Nerăbdarea, de acolo pleacă tot iureșul de emoții. Nu-i așa?

–         Probabil. Asta este mereu starea mea când mă aflu într-o astfel de situație.

–         Nerăbdarea este semnalul că acest tipar intră în acțiune. Ca să îl oprești, să ajungi să îl schimbi, trebuie să îți observi emoțiile.

–         Adică eu sunt făcut după un tipar?

–         Tiparul emoțional este precum un râu de emoții care există în noi. Când nu suntem conștienți de el, își creează singur albia și va curge nestingherit prin punctele prin care el vrea. Sunt mereu cam aceleași și duc la același rezultat. Închide ochii și imaginează-ți ceea ce îți voi spune eu.

–         Ok.

–         Ești un firicel de apă nerăbdător să pornească pe albie. Tocmai ce te-ai eliberat dintr-o stâncă. Simți nevoia să alergi din ce în ce mai repede. Lângă tine mai este un fir de apă abia ieșit și el din stâncă. El pare mai rapid. Vrei să îl ajungi și să îl întreci. Îți iei avănt și te arunci cu toată forța înainte. Urmează o coborâre. La început este lină, dar din față simți atracția curentului. Nu știi ce poate fi și devii agitat de parcă ai vrea să ieși din albie. Ai vrea să renunți, dar este prea târziu. Cascada din fața ta te absoarbe cu o forță de nestăpânit.

–         Waw! Chiar așa este! Cum ai făcut asta? Chiar asta simt.

–         Când ne observăm emoțiile ajungem să le înțelegem și le putem folosi pentru a ne construi propriul comportament. Dacă nu suntem conștienți de râurile de emoții care curg în noi nu vom putea niciodată să definim nici albia prin care ele curg. Nevăzute, aceste râuri pot oricând provoca adevărate inundații și vârtejuri sau pot ocoli zone importante transformându-ne în deșert.

–         Cum fac eu ca firicelul meu nerăbdător să nu mai ajungă la cascadă?

–         Observă-l Mihai. De câte ori apare obsrvă-l și întreabă-l unde vrea să meargă.